Orfelinatul lui Spurgeon avea nevoie anual de 300 0 00 de franci pentru cheltuielile de întreținere. Când Spurgeon s-a întors odată dintr-o călătorie, inspectorul orfelinatului i-a spus:
„Nu mai sunt decât aproximativ 1250 de franci în casierie.”
Erau plăți mari de făcut, iar Spurgeon era pe drept consternat, dar și-a revenit repede și a zis:
„Să -L rugăm pe Dumnezeu să ne dea banii de care avem nevoie.”
Toți au îngenuncheat și s-au rugat.
”Acum”, a zis Spurgeon după ce s-au așezat, „să vedem ce putem face noi înșine.”
Cu aceste cuvinte a luat o bucată de hârtie și a scris pe ea „50 pfund” (1250 franci) ca fiind oferta lui, apoi a împins hârtia vecinului său. După ce hârtia a făcut ocolul mesei, suma adunată era de 12500 franci. Dar banii aceștia nu ajungeau nici pe departe.
„În seara aceea”, a povestit Spurgeon mai departe, „am venit acasă cu inima așa de grea, de parcă urma să mi se frângă . M-am dus obosit în camera mea, dar apoi am auzit la ușa de la intrare pe fetița mea vorbind pe un ton vioi cu un străin. Acesta voia neapărat să -mi vorbească , dar fetița nu voia să mai lase pe nimeni să intre la mine, pentru că era târziu și eu eram obosit. Am strigat:
‚Ce-i acolo?’
lar care omul de la ușă a răspuns:
"Ah, domnule Spurgeon, vin de departe. Pe când eram în India, mi-am făgăduit solemn să vă dau pentru orfelinat 7oo pfund (17500 franci) și iată , aici sunt banii.’
– În diminea ța următoare, poșta a adus și ea aceeași sumă . Spurgeon a zis:
‚Acum eram din nou ca în al nou ă lea cer și de atunci nu m-am mai îngrijorat niciodată .’ Și niciodată orfelinatul n-a rămas dator cu vreun pfenig.”
„Întâmplare” sau providența lui Dumnezeu? – Dr. E. Doenges
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu